Această analiză calitativă sistematică a examinat factorii care influențează participarea la screening-ul cervical în rândul femeilor defavorizate, în special cele din medii minoritare etnice și statut socioeconomic scăzut. În ciuda beneficiilor bine documentate ale screening-ului cervical de rutină în reducerea incidenței și mortalității cancerului de col uterin, ratele de participare rămân mai scăzute în rândul acestor grupuri în comparație cu populația generală. Analiza sintetizează constatările din 24 de studii efectuate în țări cu programe de screening stabilite, folosind modelul social de sănătate al lui Dahlgren & Whitehead ca cadru de codificare pentru a analiza determinanții participării la screening.
Rezultatele studiului arată că participarea este influențată de o interacțiune complexă de factori la mai multe niveluri. Facilitatorii angajamentului de screening includ relații puternice pacient-furnizor și sprijin de la egal la egal, ambele contribuind la reducerea anxietății și la creșterea încrederii în serviciile de sănătate. Femeile care au avut experiențe pozitive cu furnizorii de asistență medicală, caracterizate prin relații bune, sentimentul de ascultare și continuitatea îngrijirii, au avut mai multe șanse să participe la programările de screening cervical. Cu toate acestea, numeroase bariere împiedică participarea, disparitățile culturale, experiențele negative din trecut în domeniul sănătății și provocările practice - cum ar fi dificultatea de acces la servicii - jucând un rol semnificativ în descurajarea adoptării screening-ului. Obstacolele structurale, inclusiv continuitatea slabă a îngrijirii, nivelurile crescute de neîncredere și interacțiunile impersonale cu furnizorii de asistență medicală, exacerbează și mai mult atitudinile negative față de screening. Acești factori contribuie în mod colectiv la un efect de descurajare cumulativ, făcând din ce în ce mai dificil pentru femeile defavorizate să se angajeze în serviciile de screening.
Analiza subliniază rolul critic al furnizorilor de asistență medicală și al factorilor de decizie în abordarea acestor provocări. În timp ce programele de screening organizate au îmbunătățit accesibilitatea, sunt necesare măsuri suplimentare pentru a elimina barierele structurale, în special pentru femeile cele mai marginalizate. O problemă semnificativă este disponibilitatea femeilor care participă la screening, deoarece multe femei defavorizate se simt incomod cu specialiști de sex masculin. Deși femeile au dreptul de a solicita un specialist de sex feminin, multe nu cunosc această opțiune din cauza comunicării slabe cu profesioniștii din domeniul sănătății, în special în rândul populațiilor imigrante. Acest lucru evidențiază nevoia de eforturi proactive pentru creșterea gradului de conștientizare și asigurarea faptului că specialiști de sex feminin sunt disponibili în serviciile de screening.
În plus, calitatea interacțiunilor pacient-furnizor este esențială în încurajarea participării. Cercetările anterioare au identificat relațiile pacient-furnizor ca fiind unul dintre cei mai puternici factori modificabili în influențarea comportamentului de screening pentru cancer. Femeile care s-au simțit susținute și respectate de personalul medical au fost mai dispuse să fie supuse unui screening, în timp ce cele cu experiențe interpersonale negative au manifestat reticență. Astfel, nu este doar suficientă creșterea volumului comunicării pacient-furnizor; trebuie prioritizată și calitatea acestor interacțiuni. Profesioniștii din domeniul sănătății ar trebui să implementeze strategii de comunicare care să aibă în vedere aspecte din punct de vedere cultural, adaptate nevoilor diverse ale femeilor defavorizate. Având în vedere dovezile că serviciile de sănătate din Regatul Unit nu reușesc adesea să răspundă în mod adecvat nevoilor grupurilor minoritare și dezavantajate, îmbunătățirea calității relaționale și implicarea pacienților ar trebui să fie o prioritate a politicii.
În concluzie, participarea la screening-ul cervical în rândul femeilor defavorizate este împiedicată de bariere structurale, culturale și interpersonale profund înrădăcinate și interdependente. Femeile din minorități etnice și din medii cu venituri mici se confruntă cu obstacole mai mari în accesarea serviciilor de screening și în navigarea sistemelor de asistență medicală care nu răspund în mod adecvat nevoilor lor complexe. Analiza subliniază necesitatea de a lua în considerare participarea la screening-ul cervical în contextul mai larg al experiențelor trăite de femei și al determinanților sociali ai sănătății. Abordarea acestor disparități prin intervenții direcționate, reforme de politică și relații îmbunătățite pacient-furnizor poate îmbunătăți în mod semnificativ utilizarea screening-ului și poate reduce inegalitățile de sănătate în prevenirea cancerului de col uterin.