Cancerul colorectal este o boală în care celulele din colon sau rect (ultimele segmente ale tubului digestiv) cresc necontrolat. Cancerul colorectal se dezvoltă aproape întotdeauna din leziuni precanceroase sau polipi – testele de screening pot descoperi acești polipi și pot duce astfel la prevenția cancerului colorectal prin îndepărtarea lor.

Pentru screening pot fi folosite următoarele teste:

• Colonoscopia (cei mai frecvent folosită investigație);
• Sigmoidoscopia;
• Colonografia CT;
• Teste din materiile fecale care testează prezența anumitor compuși sau prezența sângerărilor mici.

Alegerea testului trebuie făcută împreună cu medicul de familie, gastroenterolog sau chirurg.

Screeningul trebuie început la vârsta de 45 de ani și continuat până la 75 de ani. Peste vârsta de 75 de ani decizia este mai complexă și trebuie discutată cu medicul. Există și categorii de pacienți care trebuie să înceapă screeningul la vârste mai mici din cauza unor situații speciale: boli inflamatorii intestinale (boala Crohn sau rectocolita ulcerohemoragică), istoric familial de cancer colorectal sau anumite sindroame genetice cum ar fi polipoza adenomatoasă familială sau sindromul Lynch

Pentru orice întrebare legată de screening trebuie să vă adresați medicului de familie, medicului gastroenterolog sau medicului chirurg.

Țineți minte că screeningul este o metodă de depistare a unor bolii la oamenii fără simptome. În cazul în care apar simptome sugestive de cancer colorectal, sângerări pe anus la defecație sau în afara ei, alternanța perioadelor de constipație și diaree, dureri la defecație, absența tranzitului pentru materii fecale și gaze pentru perioade îndelungate, trebuie să vă adresați medicului indiferent de vârstă.

• Mâncați o combinație cât mai diversă de alimente care să includă fructe, legume, nuci și cereale integrale; adulții ar trebui să mănânce cel puțin 5 porții (400g) de fructe și legume pe zi. O cale simplă de a face asta este să le includem la fiecare masă. O alimentație de acest fel vă poate reduce riscul de malnutriție și pe cel de boli netransmisibile cum ar fi diabetul zaharat, bolile cardiace și cancerul;
• Consumați sare și zahăr cu moderație. Cantitatea zilnică recomandată de sare este de aproximativ 5g (o linguriță) – puteți face asta evitând gustările sărate, sosul de soia sau de pește, evitând servirea meselor alături de condimente. Excesul de sare duce la creșterea tensiunii arteriale care duce, în final, la boli cardiace și accidente vasculare cerebrale. Consumul de zahăr duce la probleme dentare și la obezitate. Mai puțin de 10% din cantitatea zilnică de energie ar trebui asigurată de zaharuri. Pentru adulți asta înseamnă 50g. Cele mai simple căi de a evita excesul de zahăr sunt evitarea gustărilor dintre mese, a dulcirilor și a sucurilor îndulcite;
• Reduceți consumul de grăsimi nesănătoase pentru a reduce riscul de obezitate și de boli netransmisibile. Din totalul de energie, aproximtiv 30% ar trebui asigurat de grăsimi. Grăsimile preferate, cele nesaturate, sunt prezente în pește, avocado și nuci, uleiuri de măsline și de floarea soarelui. Grăsimile saturate se găsesc în carnea grasă, unt, ulei de palmier și ulei de cocos. Alimentele pre-ambalate conțin grăsimi „trans”, și ele nocive;
• Opriți fumatul și reduceți, cât se poate de mult, consumul de alcool;
• Dormiți suficient. Somnul insuficient poate duce la rezistență la insulină (diabet zaharat) și vă poate reduce performanța fizică și psihică. Somnul precar este și unul dintre cei mai puternici factori de risc pentru obezitate. Oamenii care nu dorm suficient tind să consume mai multe alimente care conțin grăsimi, zaharuri și calorii;
• Faceți activitate fizică regulat. Măsura în care trebuie să faceți efort fizic variază în funcție de vârsta dumneavoastră și de alți factori legați de sănătate. Pentru adulții între 18 și 64 de ani se recomandă cel puțin 150 de minute de activitate fizică de intensitate moderată pe săptămână. Pentru a obține beneficii suplimentare asupra sănătății acestă recomandare poate fi crescută la 300 de minute pe săptămână;
• Păstrați o relație continuă și constructivă cu medicul dumneavoastră de familie pentru a fi la zi cu controalele, programele de screening din grupa dumneavoastră de risc și vaccinările obligatorii. Intervenții simple, care trebuie consiliate de medicul de familie, cum ar fi măsurarea frecventă a glicemiei sau a tensiunii arteriale, autoexaminarea sânilor sau monitorizarea ciclului menstrual pot duce la diagnosticul precoce al unor afecțiuni și la tratamentul mai eficient al acestora;

Euvax B Pediatric 10g/0,5ml suspensie injectabilă

Vaccin hepatitic B recombinant (rADN) (adsorbit)

Acest vaccin este indicat pentru imunizare împotriva infecţiei determinate de subtipurile cunoscute ale virusului hepatitic B!

Ce este Euvax B Pediatric şi cum se utilizează?

Euvax B Pediatric  este un vaccin înalt purificat cu particule neinfecţioase din antigenul de suprafaţă al virusului hepatitic B (AgHBs) adsorbit pe săruri de aluminiu ca adjuvant. Este un vaccin obţinut prin tehnologie ADN .

Euvax B Pediatric se va administra întotdeauna exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Medicul sau asistenta vor administra Euvax B Pediatric copilului dumneavoastră sub forma unei injecţii intramusculare. Locul preferat la copii (nou născuţi, sugari şi copiii cu vârsta mai mică de 15 ani) doza recomandată este de 0,5 ml şi conţine 10 micrograme Ag HBs. Pentru administrare la nou-născuţi şi sugari este partea superioară a coapsei.

La copii (nou născuţi, sugari şi copiii cu vârsta mai mică de 15 ani) doza recomandată este de 0,5 ml şi conţine 10 micrograme Ag HBs.

Copilul dumneavoastră va primi în total trei doze. Prima doză va fi administrată in primele ore de la nastere. Cele două doze rămase vor fi administrate de catre medicul de familie la o data stabilita impreuna,  conform schemei  nationale de  vaccinare .  

Reacţii adverse posibile:                                                                                                                                     

• rareori pot să apară reacţii locale cum sunt eritem, durere, tumefiere sau febră uşoară; aceste simptome dispar după 2 zile.

Diagnosticul de cancer reprezintă pentru pacient un moment de cumpănă, limita dintre viață și moarte fiind atât de copleșitoare, încât este nevoie de toate resursele medicale și psihologice pentru a oferi pacienților și celor apropiați lor, puterea și speranța unui final fericit la sfârșitul acestei lupte.

Totuși, această luptă poate fi prevenită… sau, acolo unde nu este posibil, boala poate fi depistată în stadiile ei incipiente. Astfel, este bine de știut că în România, la fel ca în străinătate, există programe de prevenție a cancerului de col uterin și a cancerului de sân, accesibile oricărei femei. Acestea sunt gratuite, fiind necesară o vizită la medicul de familie pentru a obține un bilet de trimitere.

Programele de screening au fost concepute pentru a depista în stadii precoce cancerul, momente în care inițierea tratamentului crește șansele de vindecare și, implicit, calitatea vieții și supraviețuirea.

Pacientele diagnosticate cu cancer trebuie să știe că, în zilele noastre, lumea medicală continuă să îmbunătățească și să dezvolte constant modalitățile de tratament, fiind astfel mai aproape de diagnosticul ,,cancer free”.

Un alt pas în obținerea diagnosticului de ,,cancer free” sau vindecare este creșterea adresabilității pacienților către specialiștii din domeniul sănătății, pentru că fiecare clipă fără un diagnostic clar, fără plan de tratament și fără tratament propiu-zis poate duce către stadii mult prea avansate ale bolii, depășite, situații în care metodele terapeutice sunt ineficiente.

În cazul bolnavilor de cancer, medicii alcătuiesc echipe multidisciplinare, alcătuite din specialiști din domeniul chirurgiei oncologice, oncologie, radioterapie, psihologie pentru a găsi metoda de tratament și suportul psihologic adecvat fiecărui pacient în parte. Un alt aspect important al reușitei și vindecării pacienților, este pregătirea de elită a medicilor din domeniul oncologic, care alocă resurse constant pentru ca actul lor medical să fie de cea mai înaltă calitate. Punctele esențiale în îmbunătățirea actului medical și al relației medic-pacient sunt reprezentate de: conștientizarea bolii și cunoașterea metodelor de diagnostic precoce, creșterea adresabilității către medici și către programele de screening, alături de pregătirea constantă a cadrelor medicale în a asigura suportul adecvat pacienților.

Prin efortul susținut al pacienților și al medicilor, această boală poate fi învinsă. Pacientele bolnave de cancer trebuie să știe că există resursele necesare în menținerea unui echilibru medical și emoțional de-a lungul procesului de vindecare, astfel să aibă încredere că reușitele există și că nu sunt singure în această bătălie.